Iul 17

Mi se mai intampla sa simt nevoia sa ma indepartez. De oras, de oameni, de situatii. Si s-a ivit situatia perfecta. O invitatie la Hamburg, careia nu aveam cum sa nu ii dau curs. Dupa o zi calduroasa la birou si trei ore de autostrada, seara m-am regasit la un pahar de sampanie pe incredibila terasa a gazdei. Cativa invitati, discutii incrucisate, o salata delicioasa si nici o urma de somn au fost ingredientele principale. O scurta sedere pe acoperis la lumina lunii s-a dovedit punctul culminant.

Discutii relaxate la lumina lumanarilor. Un pic de rose? Nu, raman la sucul de mango. Cola nu se regaseste in frigiderul din bucatarie. Nici nu s-a potrivi. Tarziu in noapte ma retrag in dormitorul desemnat mie si ma scufund in asternuturile matasoase. Ca in rai. Afara crengile copacilor incep sa se agite la nelinistea vantului. Incet, incet, dar tot mai tare. Furia naturii pare sa ma inconjoare in somn. Adorm alintata de vajaiala furtunii de afara.

Dimineata m-au trezit cateva voci straine, care se intretineau in bucatarie. Cu ochii umflati de somn m-am asezat la un mic dejun voluptos, insotita de discutii serioase despre proiecte in Africa, sisteme juridice, rolul institutiilor de stat si tot felul de subiecte grele tratate insa intr-un mod relaxant. Ca la un mic dejun, nu? Mult suc de mere si chifle cu unt.

Ma urnesc cu greu si ma indrept spre oras. La doi pasi de casa ne urcam intr-un vaporas, care ne duce pe canale pana in centru. La inceput mi-e dor sa fiu rasfatata de asternuturi. Dar ma trezesc repede si ma bucur de racoarea de afara. In oras – circulatia blocata, un triatlon si o ingramadeala de lume. Gasesc magazinul meu preferat si nu rezist tentatiei de a imi cumpara o camasuta super draguta. Mirosuri grele, altele finele ma cuprind la o sedere in parfumerie. Ma simt usurata de toata incarcatura adunata in asteptari inutile. Plimbarea dintr-o parte pana in cealalta a zonei pietonale ma infometeaza un pic. Un wrap isi face datoria pana la o terasa de pe malul apei. Alsterul ne asteapta sa il cucerim cu plasele pline de cumparaturi. S-a facut mult mai racoare… Vantul imi salbaticeste parul si asa neascultator.

Desi a inceput sa picure nu pot rezista tentatiei de a ramane in aerul de pe terasa. Inauntru se pregateste cina, invitatii au inceput deja sa soseasca. Ma simt bine aici. Foarte bine.

Iul 16

Iul 19

…pentru ca se potriveste acestei veri si pentru ca unii dintre noi chiar simtim la fel. Mersi, Razvan!

Ian 1

Asa cum mi-am propus acum cateva zile, de Revel am facut o lista cu ce ne propunem sau ce ne dorim sa realizam in anul 2009. Candva pe la ora 5 dimineata, dupa ce am colindat prin jumatate din oras, ajunsi in apartament la Paula&Leti am pus piciorul in prag si i-am determinat pe cei prezenti sa isi treaca toti pe o hartie A4 liniata „obiectivele” pentru noul an. Fiecare dintre noi (Cristina, Leti, Paula, Dan, Razvan si subsemnata) a aruncat pe hartie ce a crezut de cuviinta printre aburii de fum si alcool din dimineatza de 1 ianuarie. Aici sunt ele in ordine aleatorie, pornesc din susul paginii si le transcriu:

Sa se indeplineasca visele acestea la cine si le doreste mai putin.

Sa invat sa cant binisor la chitara.

Sa nu-mi dau demisia.

Sa ajung in Asia si sa-mi fie totul deodata clar!

Sa nu mai chelesc.

Sa ma las de fumat.

Sa ma mai gandesc.

Sa nu uit pana maine de existenta acestei liste.

Sa ma indragostesc pe bune.

Sa obtin o bursa.

Sa ma sarute un tip pe care sa-l iubesc la ora 24.00 in 31.12.2009.

Sa imi inchipui ca se poate.

Sa nu latre cainii noaptea in Bucuresti, ca sa pot sa dorm.

Sa vad un oras nou.

Sa stiu ce e important.

Sa scriu mai citet.

Sa-mi sustin teza de doctorat!

Sa ma dau cu placa.

Sa ma duca cineva la un restaurant thai!

Sa-mi calce o blonda camasile in Bucuresti pentru 1 luna.

Sa stiu ce vreau.

Sa fac o calatorie cu iubitul meu.

Sa calatoresc de placere.

Un 2009 mirobolant tuturora!

Oct 14

Poemul meu esti tu
Andreea

o gara veche in care intra trenul
locomotiva scoate aburi imensi
in spate cerul e albastru inchis
ca de furtuna. Sunt
cu tata si ma bucur ca se pleaca
undeva

Eu sunt sa spunem
Andreea
Acum imi spui
Berlin Germania

si repet ca pe o formula sacra
individualista cool o speciala
si aici putem sa ne oprim:
Mirobolant, super

Dincolo de asta numai
Conservator

Pa si pu

creat de Razvan Tupa cu ajutorul datelor primite de la mine

« Inregistrari precedente